Oare si voua va e la fel de dor?

    Mi-a fost greu intotdeauna sa scriu despre fata draga, Madalina Manole. Mi-a fost si mi-este teribil de greu pentru ca mi-a fost chiar draga, aproape de sufletul meu prin melodiile ei. Mi-a incantat copilaria si mai apoi adolescenta cu refrenele ei binecunoscute .Acum deschid aceasta pagina dureroasa pentru mine si simt ca esti inca cu noi....vezi cata lume te iubeste si-a ramas langa amintirea ta dincolo de moarte !!E drept multi poate te-au uitat.....dar cine uita se uita si pe el insusi. Oricum persoanele care te-au iubit si admirat cu adevarat nu te-au uitat.....traiesc cu amintirea ta in fiecare zi si-si amintesc cu drag de clipele frumoase pe care le ofereai atunci cand inca ne mai puteam bucura de tine...si din pacate unii dintre noi nu te-am apreciat la adevarata ta valoare. Orice as scrie ar fi cuvinte goale care n-ar putea exprima cu adevarat tristetea care ma coplseste si ma doare... O lacrima din ochii nostri a cazut...cand tu ai ales sa pleci pe un alt drum! De ce, fata draga cu parul ,de ce? Ne intrebam cu totii......??? Cum poti rani o inima asa te tare ?! Incat sa nu mai bata??? Antidotul tau ar fi fost multa iubire, intelegere...sprijin moral...ceea ce tu probabil n-ai primit din partea familiei si in special a sotului tau...Pacat, mare pacat ca n-au inteles nici acum cu ce se hraneste un suflet! Parca inca nici acum nu-mi vine sa cred...ce-am iubit si admirat nu mai e. Viata nu inseamna nimic, azi esti, respiri, traiesti, iar maine ,chiar de ziua ta, te hotarasti sa pleci fara sa te mai reintorci niciodata din drumul ales...ca sa-ti mangai sufletele ce acum plang de dorul tau. Simt ca nu ai plecat de buna voie, ci ca ai fost fortata sa faci lucrul asta ingrat, simt si stiu ca de acolo de unde esti iti veghezi micul ingeras, ce ti l-ai dorit atat de mult, si ca ai vrea sa te reintorci macar pentru o clipa sa-l auzi cum te striga MAMA, sa-l strangi in brate si sa-i dai o sarutare.
    Madalina, noastra draga, (si nu Magda ,cum te numeste sotul tau) stiu ca de acolo unde esti ne veghezi pe toti si probabil te bucuri ca te-ei reintalnit cu atatea personalitati marcate( si in special cu prietena ta draga Laura Stoica) care au plecat de langa noi ca sa va reuniti acolo in cer si eventual sa reinviati Flacara lui Adrian  Paunescu.
     Dumnezeu sa va aiba in paza lui ! Odihniti-va in pace ,dragii nostri!